Patru motive pentru care să alegi procedura ordonanței de plată dacă trebuie să recuperezi o datorie
January 31, 2024Justiție DIY
Știai că, la nivel mondial, 138 de țări (din 193) au reglementată o procedură rapidă și simplificată pentru rezolvarea anumitor litigii, calificate ca fiind de valoare mică?
Știai că 54% dintre cetățenii Uniunii Europene s-ar adresa instanței de judecată pentru recuperarea unor datorii mai mici de 2.000 euro, dacă ar avea la îndemână o procedură rapidă și simplificată prin care să-și valorifice drepturile?
Știai că de mai bine de 10 ani, și în România este disponibilă o asemenea procedură rapidă și simplificată, prin care să poți recupera, simplu și rapid, creanțe valorând mai puțin de 2.000 de euro?
Vestea mai puțin bună: știai că 75% dintre cetățenii țărilor care au reglementată o procedură rapidă și simplificată pentru rezolvarea litigiilor de valoare mică, nu cunosc faptul că există disponibilă o asemenea procedură în țara lor?
Astfel, prea multe cazuri nu ajung în justiție, pe motiv că au o valoare prea mică. Este ca și când a devenit un standard cultural faptul că nici nu merită efortul ca problemele în legătură cu datorii de valoare mică, să fie sesizate unei instanțe de judecată.
Gândește-te că ai de recuperat de la cineva o datorie de 100 de euro. La o asemenea miză, nici măcar avocat nu găsești să angajezi, fiindcă onorariile minimale ale celui mai ieftin avocat depășesc creanța pe care o ai de recuperat. Așa că, angajarea unui avocat nu are sens din punct de vedere economic. Și, ce îți rămâne de făcut? Dacă nu ai idee cum să îți deschizi și să îți gestionezi propriul proces, navigând prin hățișul de reguli și proceduri, nu ai de ales decât să renunți la recuperarea creanței tale, să te gândești că ”oricum, era o valoare mică”.
Totuși, justiția nu face deosebire între litigiile de mică sau de mare valoare. Justiția este oarbă. Din punctul de vedere al justiției, un litigiu de 1 leu nu ar trebui să fie cu nimic mai puțin important decât un litigiu cu o miză de milion de euro. Mai mult: ce înseamnă ”mare valoare” sau ”mică valoare”? A reglementat cineva vreodată că realizarea sau recunoașterea anumitor drepturi, considerate valori mari, trebuie să beneficieze de o judecată dreaptă, iar realizarea și recunoașterea altor drepturi, considerate valori mici, nici măcar nu ar trebui să fie sesizate unei instanțe de judecată? Cine a stabilit vreodată o asemenea limită și pe baza căror criterii? Ce autoritate a avut vreodată căderea sau puterea să traseze asemenea limite și să edicteze asemenea legi? Desigur, niciodată nu a existat așa ceva, în niciun sistem, nici măcar în cea mai cruntă dictatură.
Rezultatul acestui standard cultural toxic care s-a cristalizat în ultimele decenii în mentalitatea oamenilor este acela că, de fapt, prin aceasta, se împiedică realizarea unui drept fundamental al omului, anume liberul acces la justiție.
Din fericire, în ultimele decenii, rând pe rând, guvernele statelor lumii au decis să faciliteze, accesibilizeze, putem spune, să democratizeze chiar, realizarea actului de justiție, prin reglementarea unor proceduri speciale, rapide ca și timp de desfășurare, simple ca și complexitate și ieftine ca și costuri, prin care cetățenii și firmele să își poată valorifica drepturile, în special în materie de recuperare datorii, chiar dacă acestea au valori mai mici decât onorariile avocaților.
Denumirea unei astfel de proceduri rapide, simple și speciale diferă în funcție de țară sau de regiune. La nivel de Uniune Europeană și în România, această procedură se cheamă ”cerere de valoare redusă”. O denumire suficient de relevantă și de impact.
În România, la acest moment, cererea de valoare redusă se poate folosi în litigii cu valori sub 10.000 lei (adică aproximativ 2.000 euro). Temporar, valoarea prag până la care se putea folosi cererea de valoare redusă urcase la 50.000 lei (aproximativ 10.000 euro), existând o inițiativă în Parlamentul României ca valoarea prag până la care se poate folosi cererea de valoare redusă să revină și să se permanentizeze la 50.000 lei.
De ce ar trebui să te folosești de procedura cererii de valoarea redusă dacă ai avea de recuperat o datorie cu o valoare sub 2.000 de euro? Iată patru motive:
1. Procedura cererii de valoare redusă este rapidă – termenul obligatoriu de soluționare a cazului, pentru instanța de judecată, fixat prin lege, este de maxim 45 de zile de la data la care judecătorul primește toate informațiile și documentele relevante.
2. Procedura cererii de valoare redusă este simplă – se desfășoară pe baza unor formulare standard, aprobate prin ordin al Ministerului Justiției, care se pot completa și înainta instanței. Procedura cererii de valoare redusă se desfășoară preponderent în scris, de regulă, fără prezența ta sau a celeilalte părți în fața judecătorului.
3. Procedura cererii de valoare redusă este ieftină – taxa judiciară de timbru (taxa de proces) care se datorează pentru o cerere de valoare redusă este mică și fixă, stabilită în funcție de valoare. Astfel, pentru cereri cu valori până în 2.000 lei se datorează o taxă de 50 de lei, iar pentru cereri cu valori situate între 2.000 și 10.000 lei, se datorează o taxă de timbru de 200 lei. Deci, revenind la exemplul de mai sus, pentru un litigiu având ca obiect recuperarea unei datorii de 100 euro, s-ar plăti o taxă de timbru de 50 de lei.
4. Procedura cererii de valoare redusă este accesibilă – nu este obligatorie reprezentarea prin avocat sau vreo asistență de specialitate. De fapt, legiuitorul a gândit această procedură special pentru a putea fi folosită de către firme și cetățeni, adică subiecți care se presupune că nu au cunoștințe de specialitate în drept, și din cauza valorii mici a drepturilor și creanțelor pe care le au de cerut, nici nu ar putea să își angajeze avocat. Din acest punct de vedere, procedura cererii de valoare redusă se încadrează în categoria DIY (do it yourself).
Deci, exact cum prevede subtitlul acestui material, cererea de valoare redusă reprezintă o formă de justiție DIY. Îți valorifici dreptul tu însuți, fără să ceri părerea sau acordul cuiva, dacă creanța ta are sau nu valoarea potrivită pentru a fi supusă examinării unui judecător. Îți valorifici dreptul sau îți recuperezi datoria chiar dacă acestea au valoare mică, chiar și mai mică de 100 de euro. Tu decizi, pentru că este dreptul tău, și numai tu ar trebui să dispui de acesta. Cu alte cuvinte, beneficiezi de justiția oarbă, chiar dacă dreptul tău nu este atât de valoros din punct de vedere material pentru alții. Însă poate că este valoros pentru tine.
Tocmai în această idee, pentru a ne aduce și noi aportul cumva în acest proces de accesibilizare și democratizare a actului de justiție, astfel încât acesta să se încadreze în anumite situații în categoria DIY, îți punem la dispoziție platforma Formular Digital, cu ajutorul căreia te poți adresa cu ușurință instanțelor de judecată și altor autorități publice, prin generarea de cereri de valoare redusă și a altor formulare necesare în recuperarea datoriilor sau în alte proceduri.
